Lentilele curbate

 

Majoritatea ochelarilor de soare folosesc lentile curbate ?i extracurbate. Peste jum?tate din purt?torii de ochelari de vedere poart? ochelari de soare f?r? corec?ie optic?. Ei ?i-ar dori ca ochelarii de soare s? includ? ?i dioptrii, ceea ce se poate realiza apelând la lentile de soare cu corec?ie, curbate. Al?ii doresc s? poarte rame de vedere cu un design mai sport, pentru practicarea activit??ilor mai dinamice, sau al?ii consider? c? ramele sport de vedere îi definesc ca stil de via??, estetic? ?i caracter. Multe rame moderne sunt stilizate astfel încât sunt compatibile doar cu lentile curbate.
Un studiu realizat în Germania, arat? c? 57% dintre purt?torii de ochelari de vedere fac sport cu ochelarii lor obi?nui?i sau f?r? nici un ajutor vizual! Studiul arat? c? dintre acestia 50% fac sport f?r? niciun ajutor vizual, 38% cu ajutorul lentilelor de contact, 7% cu ochelari normali ?i 5% cu ochelari speciali pentru sport.
Sursa: Allensbach Institut

Ramele deosebit de curbate sunt foarte moderne ?i deosebit de apreciate de c?tre clien?i. Dac? în aceste rame sunt montate lentile tradi?ionale, apar dificult??i de montare, datorit? diferen?ei mari de curbur? dintre curbura ramei ?i cea a lentilelor ?i în plus vor ap?rea abera?ii optice marginale care limiteaz? câmpul vizual marginal, dau o senza?ie de disconfort ?i necesit? perioad? de adaptare.
O ram? curbat? este definit? de urm?toarele caracteristici:

  • Planul lentilelor este relativ înclinat fa?? de planul ramei;
  • Unghiul de curbur? al ramei sau de înclina?ie al lentilelor (FSW în desen).

De exemplu, ramele sport au obi?nuit un unghi de curbur? mai mare de 15 grade.

Aceste lentile sunt ideale pentru purt?torii de:

Ochelari de soare curba?i ?i moderni

Ochelari de soare sport

 

Prescrip?ii cu dioptrie în rame foarte curbate

Pentru aceste lentile sunt necesare curburi de baz? mari. Curbura de baz? este optimizat? pentru înr?marea în rame curbate. Baza (sau curbura) unei lentile se poate m?sura cu ajutorul unui sferometru.

Când o lentil? este pozi?ionat? înclinat în fa?a ochiului la unghiuri mari de înclina?ie (rame de ochelari curbate) purt?torul beneficiaz? de o lentil? cu dioptria diferit? fa?? de cea a lentilei m?surat? normal cu lensmetrul.

Dioptria m?surat? = masurat? cu lensmetrul
Dioptria prescris? = dioptria efectiv? pentru purt?tor la privirea prin lentil?
Dioptria lentilelor este corectat? (recalculat?) astfel încât, cu noua dioptrie m?surat? cu aparatul de m?sur?, purt?torul ochelarilor în situa?ia real? de purtare beneficiaz? exact de dioptria prescris? (dioptria la purtare = dioptria comandat?).
Conversia puterii vertex-spate pentru montarea lentilelor în aceste rame curbate compenseaz? erorile cauzate de privirea oblic? prin lentil? (unghiuri mari de curbur? ale ramei de ochelari) comparativ cu lentilele standard montate în astfel de rame:
Erori astigmatice
Erori prismatice
Erori axiale
La acestea se adaug? erori de centrare care rezult? la prelucrarea lentilelor.

 

Corectia pentru situatii reale de purtare

Erori ale astigmatismului oblic

Spre deosebire de lentilele montate în conformitate cu cerin?ele centrului de rota?ie, erorile de astigmatism ap?rute în aceste lentile chiar ?i la privirea drept înainte conduc la vedere oblic? deformat?. Acest lucru conduce la un astigmatism pe care purt?torul nu îl poate compensa. Puterea dioptric? a lentilelor în situa?ia real? de purtare nu corespunde cu puterea dioptric? recomandat? de prescrip?ia purt?torului.

Erori prismatice

Erori prismatice considerabile rezult? la privirea oblic? printr-o lentil? (?pr în desen). Aceste abera?ii conduc la modificarea mi?c?rii mu?chilor oculo-motori ?i pot varia în func?ie de unghiul de înclina?ie. Rezultatul este oboseala ochilor ?i vedere înce?o?at?.

Erori axiale

Datorit? înclin?rii laterale, lentila are o nou? pozi?ie axial? ?i un nou ax în situa?ia real? de purtare, în func?ie de dioptrie. O modificare mai mare apare în cazul pozi?iei axial oblic? a lentilelor.

Erori de centrare cauzate de înclinarea lentilei

Datorit? combina?iei dintre curbura ?i înclina?ia lentilei, rezult? erori de centrare (? ) dac? la centrarea lentilei în vederea prelucr?rii se introduce distan?a interpupilar? de pe re?et? DP. Aceste erori sunt luate în considerare ?i se calculeaz? o nou? distan?? pentru centrare ( Dcor). Dac? se utilizeaz? noua distan?? de centrare Dcor în locul distan?ei interpupilare de pe re?et? PD la centrarea ?i ventuzarea lentilei, centrul optic este dispus în dreptul pupilei la montarea lentilei în ram?.

Erorile astigmatice, prismatice, axiale ?i erorile de centrare cauzate de înclinarea lentilei rezultate trebuie luate în calcul ?i compensate.
Exemplu practic :
Cu cât se modific? dioptria corectat? calculat? fa?? de dioptria necesar? (dioptria din prescrip?ie)?
Dioptria prescrip?iei: OD +3.0 sph ? +2.0 cyl Ax 110°
OS –3.0 sph ? +2.0 cyl Ax 35°
Distan?a pupilar?: OD 32 mm / OS 35 mm
Unghiul de înclina?ie: 20°
Dimensiune maxim? orizontal?: 56 mm
Dimensiune maxim? vertical?: 30 mm
Distan?a dintre lentile (nazal): 21 mm
Dup? corectarea dioptriei lentilelor pentru situa?ia real? de purtare, la m?surarea lentilelor se ob?in urm?toarele dioptrii. Produc?torii lentilelor vor introduce dioptrii prismatice pentru a ob?ine valorile refrac?iei dorite.
D +2.90 sph. ? 1.69 cyl. Ax 113° pr. 1.1 baz?-interioar? (nazal?)
S –2.73 sph. ? 1.79 cyl. Ax 35° pr. 0.3 baz?-interioar? (nazal?)
Distan?ele corectate pentru centrarea ?i ventuzarea lentilei în vederea prelucr?rii sunt:
Dcor OD = 33.5 mm Dcor OS = 35.5 mm
Pre-descentrarea individual? este de obicei necesar? pentru c? multe rame de ochelari de soare sau sport au forma lentilei extrem de mare. Aceasta înseamn? c? diametrele standard nu sunt de obicei suficiente pentru montaj.
Diametrul necesar = diametrul real + 2 x descentrarea
Exemplu: Diametrul maxim necesar = 75 mm + 2 x 13 mm = 101
mm
Prin comandarea pre-descentr?rilor individuale la lentilele curbate este posibil? înr?marea în situa?ii când este necesar? o dimensiune temporal? mare. Punctul de referin?? (centrul optic) poate fi descentrat pân? la 13 milimetri.
Urm?toarele date sunt necesare pentru calculul lentilelor curbate:
Dioptria prescrip?iei incluzând axul;
Datele de centrare (DP, în?l?imea centrului optic);
Unghiul de curbur?;
Dimensiunile ramei ?i forma lentilei.

M?surarea unghiului de curbur? pentru ambii ochi cre?te precizia

Unghiul de înclina?ie pentru un ochi al ramei se cite?te pe scala ?ablonului.

Prelucrarea lentilelor puternic curbate

Orice optician s-a confruntat sau se confrunt? la un moment dat cu situa?ia mont?rii lentilelor puternic curbate. În aceste cazuri, prelucrarea ?i montarea lentilelor în ram? ridic? o serie de probleme.
În func?ie de metoda de prelucrare, manual? sau cu o ma?in? automat?, exist? o serie de limit?ri tehnologice legate de echipamentul folosit.
În cazul prelucr?rii manuale, succesul ?lefuirii ?ine în principal de m?iestria opticianului care trebuie s? ?in? seama de tipul ?i grosimea ramei. De asemenea, pot ap?rea probleme la elementele anoului ramei, cum ar fi sistemul de închidere la ramele metalice sau sudura bra?elor perni?elor.
În cazul prelucr?rii automate, principalele probleme apar la realizarea uniform? a fa?etului pe tot conturul lentilei.

Una dintre aceste probleme este legat? de unghiul pe care marginea lentilei îl face cu discul de ?lefuire precum ?i m?rimea zonei de contact între lentil? ?i disc. Astfel, la prelucrarea pe un disc de ?lefuire standard de 120 mm efectul constatat este ca dimensiunile v-ului fa?etului nu mai sunt cele corecte pe laterala superioar? ?i cea inferioara c?tre col?urile formei (în special în cazul formelor înguste ?i lungi), el fiind mai pu?in înalt.
O alt? problem? care apare la prelucrarea lentilelor curbate cu dioptrii negative pe ma?inile automate este profilul fa?etului în p?r?ile laterale ale formei. La montarea într-o ram? curbat? a acestor lentile, frontalul ramei are tendin?a de a se îndrepta, alterându-?i forma ini?ial?.
În cazul prelucr?rii automate, produc?torii de sisteme de ?lefuit au adresat aceast? problem? prin dezvoltarea unor caracteristici ?i func?ii speciale.

Func?ii de prelucrare integrate în software
Când se utilizeaz? sisteme automatizate, ma?ina de prelucrare trebuie s? „?tie” cum se ob?ine optimizarea între fa?etul lentilei corelat cu cel al ramei. Nu se folose?te modul automat ci se selecteaz? modul manual. Se încearc? prelucrarea fa?etului mai drept. La alegerea fa?etului curburii lentilei, se va alege în a?a fel încât acesta s? fie mai mic decât curbura ramei. Multe dintre aceste aspecte sunt presetate în software. Acest software impune ?i presiunea de ap?sare a lentilei pe discul de degro?are.
Prinderea ventuzei se poate face pe centrul optic sau pe centrul geometric.
În cazul ventuz?rii centrului optic (la descentr?ri ale acestuia) la distan?? pupilar? mic?, col?ul temporar creeaz? tensiuni care pot duce la ruperea lentilei (din cauza centrului mai sub?ire în cazul lentilei concave), deformarea acesteia sau exfolierea tratamentului AR. Unii opticieni fac degro?area manual pân? la diametrul optim, pentru a preveni aceste posibile defecte.
În cazul ventuz?rii centrului geometric, prinderea ventuzei se face manual, iar distan?ele vor fi relativ egale. Softul adapteaz? viteza ?i presiunea de prelucrare a lentilei în a?a fel încât s? previn? complica?ii de prelucrare.

Discuri de prelucrare specializate

Pentru a redresa problema în?l?imii fa?etului, unii produc?tori de aparate de decupare pe contur folosesc discuri cu diametru mai mic (90 milimetri). Prin folosirea discurilor cu diametru mai mic se reduce zona de contact cu lentila. În condi?iile ?lefuirii unei lentile blocate în centru geometric, se îmbun?t??e?te substan?ial calitatea fa?etului pentru formele înguste ?i lungi.

Unele dintre sistemele de prelucrare folosesc un disc special dedicat în forma de V accentuat pentru a rezolva montarea lentilelor în ramele curbate.

Pasul 1- prelucrarea p?r?ii anterioare a fa?etului.

Pasul 2 – prelucrarea p?r?ii posterioare a fa?etului.

Cu ajutorul acestor discuri specializate (înso?ite de programul software aferent) sistemele de ?lefuire pot realiza fa?ete înclinate astfel încât la montarea lentilelor într-o ram? curbat? aceasta din urm? s?-?i p?streze forma.
În ziua de azi, produc?torii de echipamente optice încearc? s? r?spund? provoc?rilor întâlnite de opticieni prin inova?ii ?i tehnologii cât mai adaptate cerin?elor acestora.
Recomandarea optim? a dioptriilor de prelucrare se situeaz? în domeniul +/- 4 dpt sferice ?i cyl 2 cu diametrul maxim 75 mm, cu baza pân? în 8. Peste aceste valori, mai ales în cazul lentilelor concave pot ap?rea efecte nedorite atât din punctul de vedere al prelucr?rilor dar ?i al efectului optic pe care îl percepe purt?torul. Cu cât se dore?te o lentil? mai curbat? cu atât trebuie crescut? raza convex? ?i implicit baza lentilei. Ca o consecin?? imediat? este evident c? lentila va avea grosimi mai mari.
Lentilele curbate sunt disponibile pe material organic (plastic), în general pe indice 1.5 ?i 1.6. Se pot aplica tratamentele
antireflex ?i color?rile obi?nuite oferite de produc?tori. Ele pot fi atât lentile monofocale cât ?i progresive.
Fie pentru rame moderne ?i stilizate, fie pentru ochelarii de soare sport, lentilele optice curbate reprezint? ultima mod? ?i cerin?ele pentru ele sunt în continu? cre?tere. Utilizarea acestora poate s? ofere opticienilor ocazia de a impresiona clien?ii ?i de a ob?ine beneficii într-un domeniu pân? acum rezervat doar lentilelor de soare f?r? dioptrii.

Autor : Gyorgy Bodi.
Articol preluat din revista de optica medicala si optometrie Optica Magazin, Nr.  3, Decembrie 2010 – Februarie 2011.
Scroll to Top